Cruficiferele | Legume cu proprietăți de necontestat în cadrul alimentației anticancerigene

Cercetătorii de la Universitatea South Dakota au descoperit că un compus din legumele crucifere cum sunt broccoli, varza albă și roșie, ruccola, varza de Bruxelles, kale și conopida pot ataca celulele stem canceroase. Ele sunt incluse și în nutriția anticancerigenă prezentată pe larg în Protocolul Verde.

Profesoara și nutriționista Moul Dey, de la Universitatea South Dakota, confirmă faptul că, și atunci când o tumoră malignă este tratată prin chimioterapie sau radioterapie, celulele stem canceroase nu sunt distruse și pot continua să se dezvolte neobservat. Acest fapt i-a inspirat pe cercetători să găsească o cale de a distruge aceste celule stem și au descoperit o armă letală chiar mai devreme decât se așteptau.

Această armă este compusul care se numește fenetil izotiocianat (PEITC) și se găsește în toate legumele crucifere. Când cercetătorii au adăugat PEITC într-un vas Petri cu celule stem de cancer cervical uman, 75 % dintre celulele stem au murit în decurs de 24 de ore.
Studiile arată că PEITC are proprietăți antiinflamatorii și de prevenire a unor tipuri variate de cancer printre care cancerul la colon, la prostată, la sân, cervical, ovarian și pancreatic. În prezent este folosit în teste clinice pentru cancerul la plămâni.

Cruciferele, dar și năsturelul sunt pline de fitochimicale cunoscute sub numele de glucozinolați care inhibă creșterea celulelor stem canceroase. Acestea conțin, de asemenea, luteină, un compus pe care Societatea Americană de Cancer l-a legat de reducerea riscului de cancer colorectal și de vezică urinară.

Năsturelul, în special, s-a dovedit că poate crește foarte mult nivelul de antioxidanți din organism și este considerat la fel de important ca legumele crucifere într-o dietă anti-cancer.

Acesta reduce riscul de a dezvolta mai multe tipuri de cancer, inclusiv de prostată, de colon și cancerul de sân. Compușii care se găsesc în această plantă au capacitatea de a micșora și chiar distruge tumorile prin faptul blochează furnizarea de oxigen și alte substanțe necesare dezvoltării acestora.

Consumați peste trei porții de crucifere pe săptămână! Dacă aveți crucifere la masă în fiecare zi, este cu atât mai bine!

Este demonstrat prin zeci de studii foarte bine documentate că persoanele care consumă des crucifere prezintă un risc foarte scăzut de a se îmbolnăvi de cancer chiar și în cazurile în care există o vulnerabilitate genetică.

Într-un studiu care a analizat 252 de cazuri de cancer la vezica urinară apărut la o populaţie de 47.909 de lucrători în domeniul sănătăţii pe parcursul unei perioade de zece ani, consumul săptămânala cinci sau mai multe porţii de legume crucifere, în special broccoli şi varză, a fost asociat cu scăderea la jumătate a riscului de a face acest tip de cancer, în comparaţie cu persoanele care consumau una sau mai puţine porţii din aceste legume. Specialiştii recomandă ca legumele crucifere să fie condimentate cu turmeric sau şofran indian. Această combinaţie a fost analizată  şi a dovedit rezultate pozitive clare în ceea ce priveşte împiedicarea dezvoltării de celule cancerigene în cazul cancerului.

Varza albă

Varza este bogată în provitamina A, vitaminele C şi E şi în fibre, elemente care asigură sănătatea celulelor. Se află printre legumele cu cel mai mare conţinut de vitamina C (cele mai bogate sunt foile aflate la exterior). Prin fierbere însă, se pierde tot conţinutul de vitamina C.

Varza este de asemenea foarte bogată în vitamina E, 200 de gr. de varză consumate zilnic acoperind necesarul zilnic. Provitamina A (sau carotenul, care se transformă în vitamina A în organism) este şi ea foarte bine reprezentată, astfel că o porţie de 200 de gr. de varză acoperă necesarul zilnic de vitamina A. Vitaminele din grupa B sunt şi ele foarte bine reprezentate: B1, B2, B3, B5, B6, B9, adică toate cele care constituie grupa anticancerigenă.

Varza roșie

Varza roşie conţine de până la 8 ori mai multă vitamina C decât cea albă, fiind un adevărat concentrat din această vitamină, iar pigmenţii care-i dau culoarea roşie, denumiți antociani, au un rol de medicament.

Coacăzele, afinele, scoruşele, dudele, prunele, strugurii negri, acaiul, sfecla roşie, măceşele, merişoarele, vişinele, cireşele, varza roşie, ceapa roşie şi vinetele sunt printre cele mai generoase furnizoare de antociani, În general, vorbim de fructe şi legume care pătează.

Conopida

Este un aliat de nădejde în lupta organismului cu substanţele toxice. Atunci când ficatul nu acţionează eficient împotriva toxinelor, acestea afectează celulele organismului şi pot duce la formarea de tumori canceroase. Fitonutrienţii din conopidă contribuie la optimizarea funcţiilor ficatului, care neutralizează substanţele toxice. Sulforafanul este un compus care se formează atunci când legumele crucifere sunt mestecate sau tocate şi care produce enzimele ce curăţă organismul de toxinele cancerigene.

Broccoli

Este o legumă cu o valoare nutriţională excepţională, care ajută la menţinerea unei vieţi lungi şi sănătoase. Studii recente, efectuate de cercetătorii americani, plasează broccoli pe primul loc într-un clasament al celor mai sănătoase 100 de alimente pe care ar trebui să le consumăm, afirmă profesorul dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

Sulforafanul din broccoli măreşte activitatea genei NRF2, cea care protejează celulele plămânilor de efectul toxinelor, curăţând plămânii expuşi la fumul de ţigară şi la poluare.

Varza de Bruxelles

Arată exact ca o varză normală, numai că în miniatură. Asemănarea nu este întâmplătoare, deoarece ambele fac parte din familia de leguminoase Brassica. În schimb, varza de Bruxelles poate fi consumată mai tot anul, perioada de cules fiind de toamna până primăvara devreme. E originară din ţările bazinului Mării Mediterane, unde şi acum creşte spontan.

Planta are o mare valoare alimentară, fiind bogată în foarte multe substanţe nutritive. În primul rând, constituie o sursă excelentă de vitaminele K şi C. Totodată, conţine: folaţi, vitamina A, mangan, potasiu, complexul de vitamine B, calciu, fier, triptofan şi o mare cantitate de fibre. Ca şi suratele ei din familia cruciferelor, conţine sulforafan, o substanţă dovedit anticancerigenă.

În capitolul care tratează alimentația, în Protocolul Verde, sunt enumerate alimentele indicate și cele interzise consumului unui bolnav de cancer, precum și alte elemente care susțin dezvoltarea unui mediu alcalin și fortifică organismul, alături de o propunere pentru o dietă alcalină, la pagina 28.

Surse: Pub Med, Science Daily, Oxford Academic, The Science Times, Sănătate, AimGroup

În încheiere, vă sfătuim să țineți ochii deschiși, mintea ageră și să fiți informați.

Adevărul nu este întotdeauna în cele mai la îndemână surse de informare.

Sănătate și Încredere! Natura fie cu noi!

Reclame
%d blogeri au apreciat asta:
search previous next tag category expand menu location phone mail time cart zoom edit close