Canabis versus cancer & alte afecțiuni

Inclus în articol – un mini-documentar subtitrat în limba română despre canabis și proprietățile sale curative. Uleiul de canabis împreună cu acțiunea sa și dozaje este inclus în tratamentul de bază prezentat în Protocolul Verde.

Termenii „marijuana” și „canabis” se referă la planta Cannabis sativa (cânepa) și produsele derivate din aceasta. Canabidiol (CBD) și tetrahidrocanabidiol (THC) sunt compuși chimici găsiți în planta de canabis care sunt responsabili de acțiunea medicinală a plantei. THC este substanța psihoactivă din canabis, responsabilă de efectele psihogene ale plantei iar CBD – cea non-psihoactivă, care nu produce reacțiile fiziologice pe care le exercită THC. Aceste substanțe chimice și altele înrudite fac parte din familia canabinoizilor. Tratamentele cu canabis utilizate în practica medicală au indicații diferite în funcție de raportul dintre compuși.

Medicina modernă nu a reușit niciodată să producă un tratament care echivalează cu canabisul. Proprietățile compușilor acestei plante în vindecarea unui spectru atât de larg de afecțiuni sunt incontestabile și deja demonstrate prin studii de specialitate.

Pentru a vă putea face o idee despre polivalența canabinoizilor în tratamente pentru o lungă serie de boli, deschideți primul tabel din acest studiu într-o fereastră separată și verificați eficiența lor în lista de boli  corespondentă. Un articol care conține un set de 100 de studii științifice care atestă faptul că marijuana poate trata cu succes cancerul este aici.

Canabisul, în mod special tetrahidrocanabidiol (THC), procesat sub formă de ulei, este cunoscut pentru distrugerea celulelor canceroase din corp. Conține circa 60 de compuși chimici cu efecte psihoactive (capabili să blocheze impulsurile nervoase), denumiți canabinoizi.
Canabinoizii, de asemenea, joacă un rol în important în fortificarea sistemului imunitar si regenerarea celulară. Canabinoizii, compușii vindecători din plantă, funcționează pe un sistem extrem de simplu prin transformarea celuleror modificate sau bolnave, în celule normale și sănătoase. De asemenea, canabinoizii inhibă dezvoltarea celulelor canceroase și chiar induc moartea acestora, fără a afecta celulele sănătoase din jur.

Corpul uman prezintă în mod natural o serie de receptori canabinoizii pentru cei regasiti în plante: CBD, CBDa, CBDV, CBDVa, CBN, CBC, CBG, CBGa, THC, THCa, THCV si Delta8 THC. În infograficul de mai jos, este reprezentat sistemul endocanabinoid uman și receptorii canabinoizi cu zonele corespondente.

CBD (canabidolul) și tetrahidrocanabinolul (THC), cele două componente cheie ale plantei de canabis, pot influența mitocondriile, atât direct, cât și indirect. Multe dintre căile biologice care implică mitocondriile – inclusiv homeostazia energiei, eliberarea neurotransmitatorilor și stresul oxidativ – sunt modulate de canabinoizi endogeni și exogeni.

Atunci când THC-ul se conectează la nivelul receptorilor CB1 si CB2 de pe celulele tumorale se induce o creștere în sinteza de ceramide care duce la moartea respectivelor celule canceroase.

O celulă normală nu produce ceramide sub influența THC-ului, prin urmare, nu este afectată de canabinoizi.
Motivul pentru care celulele canceroase mor nu este din cauza chimicalelor citotoxice, ci pentru că există o mică schimbare în mitocondrii. Scopul mitocondriilor într-o celulă este de a produce energie pentru aceasta.
Pe măsură ce ceramidul este produs, se transformă în sfingolipide reostat. Această producție crește permeabilitatea membranei mitocondriale la citocromul C, care este proteina vitală în sinteza de energie. Acest citocrom este apoi evacuat din mitocondrii, ceea ce în cele din urmă, ucide sursa de energie pentru acea celulă canceroasă.

Prezența ceramidelor nu lasă nici o posibilitate de supraviețuire celulelor canceroase. Cheia procesului de ucidere a cancerului este acumularea de ceramide în sistem.
Acest lucru înseamnă că, prin administrarea de extracte de THC (cu minimum 55% THC), la o rată constantă pe o anumită perioadă de timp, pacientul va menține presiunea metabolică pe aceste căi de inducere a mortalității celulelor canceroase.

O descriere mai amplă a mecanismului prin care funcționează canabisul asupra cancerului și un scurt istoric al plantei se afă în mini-documentarul subtitrat în limba română de mai jos.

Terapia cu canabis în lume.

În Europa, marijuana medicinală este legalizată și se utilizează în practica medicală curentă din Olanda, Finlanda, Germania, Austria, Cehia, Italia, Portugalia, Spania, Elveția (doar 4 cantoane). În România, deși legislația a dat undă verde pentru folosirea marijuanei în scop medicinal, medicamentele pe bază de canabis nu sunt disponibile în țara noastră fiindcă niciun furnizor nu a cerut aprobare de punere pe piață a unui astfel de produs. În SUA, la nivel federal, utilizarea canabisului este interzisă. Însă, la nivel de stat, legea permite terapia cu canabis în 23 de state și capitala Washington DC.

Alte boli care pot fi tratate cu ajutorul canabisului:

Sindromul stresului post-traumatic
Persoanele care suferă de stres post-traumatic pot beneficia de efectele unui medicament pe bază de canabis aprobat pentru tratamentul anorexiei și senzației de greață în rândul pacienților cu cancer sau SIDA. Acest tratament favorizează încetarea sau reducerea intensității coșmarurilor pe care le au pacienții cu tulburări de stres post-traumatic. Potrivit Journal of Psychoactive Drugs, New Mexico a fost primul stat unde s-a permis utilizarea canabisului medicinal pentru a trata sindromul de stres post-traumatic, după ce un studiu a relevat o reducere cu 75% a simptomelor  în rândul participanților cu această tulburare.

Scleroza multiplă
Canabisul poate oferi ajutor pentru mai multe simptome ale sclerozei multiple, dar cele mai încurajatoare rezultate se referă la spasticitate. Pacienții cu scleroză multiplă întâmpină mari probleme din cauza spasticității: articulații rigide, contracții musculare involuntare, tulburări de echilibru. Studiile pe animale, dar și cele clinice au arătat că administrarea unui extract din canabis, ce conține atât THC, cât și CBD, permite reducerea numărului și severității episoadelor spastice.

Epilepsie
Canabisul este utilizat empiric, ca plantă medicinală, de mii de ani în tratamentul epilepsiei. În ultimul timp însă a fost analizată această variantă terapeutică din punct de vedere al siguranței și eficienței, iar cele mai recente cercetări, publicate în prestigioasa revistă The Lancet, s-au concentrat asupra utilizării canabisului pentru copii cu forme de epilepsie rezistentă la tratamentele actuale. Oricum, efectele secundare ale medicamentelor antiepileptice pot fi foarte dure pentru copii și tineri, de aceea un număr tot mai mare de părinți sunt interesați de soluții alternative sigure și mult mai ușor de tolerat. În momentul de față este în plină derulare un test clinic, efectuat în premieră mondială în Australia și condus de oameni de știință din Melbourne, în cadrul căruia 180 de persoane vor primi un produs pe bază de canabis ce se administrează pe cale inhalatorie. Cercetătorii vor să afle dacă acesta este mai eficient în reducerea crizelor decât administrarea medicamentului pe cale orală.

Alzheimer
Cercetătorii Institutului de Studii Biologice Salk, din California, au testat efectele THC-ului asupra neuronilor umani crescuți în laborator, care imitau efectele bolii Alzheimer. Studiul lor a demonstrat în premieră efectele benefice ale compusului atât asupra acumulărilor de beta-amiloid cât și asupra inflamatiei de la nivelul celulelor nervoase.

Autorii cercetării au  prevalat  neuroni umani care au fost apoi menţinuţi în condiţii de laborator şi au fost alteraţi pentru a declanşa formarea de plăci de beta-amiloid. Apoi, după formarea plăcilor senile, neuronii au fost expuşi la diferite concentraţii de THC şi la alţi compuşi specifici canabisului. În urma acestui demers cercetătorii  au putut  observa  că THC-ul distruge acumulările de beta-amiloid şi reduce inflamaţia celulelor care afectează neuronii, îngreunând procesul de comunicare între aceştia. Acest studiu este important şi pentru că identifică legătura puternică dintre acumulările de beta-amiloid şi procesul inflamator al neuronilor, în condiţiile în care ipotezele anterioare susţineau că nu neuronii sunt inflamaţi ci alte celule.

Cercetătorii sunt de părere că THC reuşeşte să reducă acumulările de plăci şi inflamaţia acţionând asupra receptorilor de endocanabinoide din creier. Spre exemplu, oamenii de ştiinţă ştiau deja că exerciţiile fizice pot activa la rândul lor aceşti receptori, încetinind progresia maladiei Alzheimer.

Parkinson
Boala Parkinson este o boală degenerativă și progresivă, fiind caracterizată de deteriorarea neuronilor dopaminergici. Deși nu au fost găsite tratamente împotriva bolii, sistemul endocanabinoid apare ca o țintă promițătoare.

De la un eșantion de 119 pacienți evaluați consecutiv în cadrul unei clinici specializate în tratarea pacienților cu deficiențe locomotorii, au fost selectați 21 de pacienți fără probleme psihiatrice sau demență. Pacienții au fost împărțiți în trei grupuri de câte 7 persoane care au fost toți supuși tratamentelor cu placebo, canabidoizi (CBD) 75mg/zi sau 300mg/zi. Cu o săptămână înainte de studiu și în ultima săptămână de tratament, pacienții au fost supuși unor evaluări referitoare la (i) funcțiile locomotorii și simptome generale (UPDRS); (ii) starea de sănătate și calitatea vieții (PDQ-39); și (iii) efecte potențiale neuroprotective (BDNF și H(1)-MRS).

Nu au fost gasite diferențe semnificative în măsurătorile H(1)-MRS, scorurile UPDRS, nivelele de plasmă ale BDNF. Totuși, la grupurile tratate cu placebo și CBD 300mg/zi au avut diferențe semnificative ale scorurilor PDQ-39.

Rezultatele provenite în urma studiului duc către potențialul CBD-ului de a îmbunătății calitatea vieții la pacienții bolnavi de Parkinson fără probleme simultane psihiatrice.

Glaucomul
Cuprinde totalitatea afecțiunilor oftalmologice în care se produce lezarea nervului localizat în polul posterior al ochilor (nervul optic), rezultând în final pierderea vederii. La început, se pierde câmpul vizual periferic. Dacă nu se tratează, se agravează pierderea acuității vizuale, ducând în timp la orbire definitivă.

Studii efectuate de-a lungul mai multor decenii prin cercetare științifică au demonstrat eficiența canabinoizilor la scăderea presiunii intraoculare. Compușii găsiti în canabis prezintă proprietăti neuroprotectoare și vasodilatare, care ajută la tratamentul conservator al glaucomului. Canabinoidele găsite în canabis, inclusiv tetrahidrocanabinolul (THC), activează receptorii endocannabinoizi CB1 și CB210. Acești receptori endocannabinoizi sunt localizați în structurile ochilor și sunt responsabili pentru formarea și scurgerea umorului apos.

Studiile au demonstrat eficiența canabinoizilor la scăderea presiunii intraoculare. Un studiu a constatat cum consumul de canabis a scăzut tensiunea arterială, ceea ce a dus la o scădere a presiunii intraoculare, în intervalul 60-90 de minute de la inhalare.

Surse: Medical News Today, Project CBD, US National Library of Medicine Sursă 1, US National Library of Medicine Sursă 2,  National Center for Biotechnology Information, Taylor&Francisc Online, MEDICAL MARIJUANA, INC. ,PubMed