Este cunoscut în limbajul popular și sub numele de acris, lugeru-broaștii, pribolnic, schiaz, voinicică și poate însoți cu succes tratamentul de bază pentru vindecarea cancerului prezentat în Protocolul Verde.
Măcrișul crește în pădurile noastre de foioase și conifere. Este bogat în nutrienți iar, pe lângă vitaminele și mineralele pe care le conține, oferă 312% din doza zilnică recomandată de vitamina K, alături de o mare cantitate de vitamina C – dovedită a fi extrem de eficientă în combaterea și prevenirea cancerului, sub formă de perfuzii.
Frunzele de măcriș sunt bogate în constituenți ca: fosfați, clorofilă, acid oxalic, acid crizofaic (cu acțiune laxativă), acid tartric și acid ascorbic.
Din grupa verdeturilor pentru frunze, măcrișul are cel mai ridicat conținut în acid oxalic ( 5,27 %) în substanță uscată, în comparație cu ștevia ( 2,77), spanacul (3,62) și loboda (3,2).
În 100 gr. de frunze proaspete se găsesc 61 mg. vitamina C, 87 mg. fosfor, 258 mg. potasiu. Dintre mineralele pe care le conține, amintim: calciu, potasiu, fier și magneziu.
În scop terapeutic se folosesc atât frunzele, cât și rădăcina. Din punct de vedere medical, datorită gustului său acrișor, dat de conținutul ridicat de acid oxalic, măcrișul este considerat ca o legumă cu acțiune emolientă. Este de asemenea un diuretic, răcoritor, revitalizant, aperitiv, digestiv și laxativ ușor.
Măcrișul are proprietăți antitumorale recunoscute dar și de detoxifiere a ficatului, motiv pentru care intră și în compoziția ceaiului Essiac. Acest ceai este utilizat cu succes și în cadrul tratamentului naturist al cancerului.
Planta are proprietăți incredibile deoarece poate proteja ADN-ul de diferitele mutații genetice. Consumul regulat de măcriș reduce considerabil riscul de apariție a cancerului de colon, de sân și de prostată. Medicina populară recomandă sucul proaspăt stors pentru cancerul incipient la stomac, tumorile și ulcerațiile canceroase interne și externe. Sucul proaspăt se obține cu ajutorul storcătorului electric de uz casnic. Se iau 3-5 picături o dată pe oră, diluate în apa sau ceai de plante.
Pulberea din rădăcină de măcriș.
Este forma de administrare cea mai eficientă și cu acțiunea cea mai rapidă. Se obține prin sfărâmarea grosieră a rădăcinilor uscate de măcriș în mojar, urmată de măcinarea lor cu râșnița electrică de cafea. Contra bolilor tumorale, pulberea obținută se administrează, de regulă, câte 1/2 linguriță de 4 ori pe zi, pe stomacul gol. Are efecte imunostimulatoare și revigorează organismul.
Decoctul din rădăcină de măcriș.
Două lingurițe de rădăcină de măcriș mărunțită se lasă la înmuiat în 1/2 cană apă, de seara până dimineața, apoi se filtrează; maceratul se pune deoparte, iar planta rămasă se fierbe cu încă 1/2 cană apă, 1-2 minute, după care se lasă la răcit; se combină cele două extracte. Preparatul obținut se consumă în 2-3 reprize pe parcursul unei zile. Este un remediu bun în bolile de care afectează ficatul, deci și în cadrul tratamentului pentru vindecarea cancerului.
Contraindicații și precauții.
Măcrișul nu se consumă de către persoanele cu afecțiuni pulmonare, astm, sensibilitate gastrică, gută, reumatism, colici nefritice, calculi.
Foarte important! Măcrișul nu se fierbe în vase de cupru.
În încheiere, vă dorim Sănătate și Încredere! Natura fie cu noi!
Surse: Pub Med, Sfatul Medicului, Dr. Catalin Luca, Formula AS, Magazin Plante Medicinale
Vindecă Natural Cancerul 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.